Creativitate vs. gramatica

Sunt persoane care nu suporta sa auda pleonasme, altii nu suporta „almanahele”... am si eu pete de genul asta, iar una dintre ele este legata (surpriza) tot de creativitatea prost inteleasa. Si anume, mi se ridica parul in cap cand vad cum creativii (din publicitate, marketing etc.) creeaza neţinand cont de regulile de baza ale limbii romane in creatiile lor (nu va speriati, toate cuvintele din familia lexicala a verbului a crea au fost puse intentionat, sa fiu si eu creativa).
Oare chiar nu se poate face un slogan interesant, atractiv, original fara sa se scrie numele proprii cu litera mica, sa se scrie cu litera mica dupa punct sau sa se incalce vreo alta regula gramaticala de baza? Eu cred ca se poate. Si nu e conventionalism sa respecti niste reguli pe care invatatoarea s-a chinuit sa ti le explice cand aveai 7-8 ani. La fel cum nu mi se pare creativitate sa imi scriu numele asa: doina radicof (tre sa mentionez din nou ca nu vorbesc de documente informale, intre prieteni sau ceva de genul asta, ci de treburi mai formale, mai oficiale, cu distributie nationala sau chiar internationala).

PS: Un exemplu foarte elocvent: la Targul de turism, sloganul agentiei de turism Aeolus, scris mare, pe jumatate de perete, asa: „In grecia, alaturi de greci.”
Concluziile le trageti voi.